ŞTIRI ŞI EVENIMENTE

Arhiva : 2012 || 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 || 2022 || 2023



» Frica de moarte și Iisus

Înaltpreasfințitul Ioachim

 

Și dacă mulțimile din pâine au mâncat,

Cei săturați în tihnă mulțumind,

Pustia univers liturgic devenind,

Apostolii pe mare au plecat.

 

Îndeosebi, Iisus în munte se retrage,

Că soarele demult a asfințit.

El sta de veghe ca un achimit,

Ca Tatălui prin Duhul să se roage.

 

Dar noaptea devenise ca un iad,

Corabia plutea pe valuri, în derivă,

Că vântul ce sufla le sta-mpotrivă,

Și ucenicii-n deznădejde cad.

 

Târziu, o rază-n întuneric le apare,

Obscuritatea-n două se împarte.

Cine putea să fie-n plină noapte?

Era Iisus care mergea pe mare!

 

Văzându-L, ucenicii îngroziți

Credeau că-i o fantasmă sau nălucă.

Strigară, ca un prunc cuprins de frică,

Pân̕ ce Iisus le zise: ”Îndrăzniți!”

 

”Eu sunt! De ce vă temeți? Sunt cu voi!

Doar știți că am venit, în plină noapte,

Să scot umanitatea din păcate,

Să semăn pace pe pământ și nu război”.

 

Pescarul cel bătrân atunci grăiește:

”De ești Tu, Doamne, dă-mi poruncă-ndată

Să Te imit pe Tine și să merg pe apă!”

”Vino!”, zise Domnul, și Petru, deci, pornește.

 

El barca și confrații-a părăsit.

Că apa se preface în cărare

Petru o simte sub propriile-i picioare,

Pân̕  ce credința cu totul i-a slăbit.

 

Dar, când un val năprasnic îl atinge,

Credința firavă-ntru el cedează,

Iar zelul de pescar se-mpuținează,

Și-nspăimântat ajunge doar să strige:

 

”Scapă-mă din valuri, Stăpâne, să nu pier!

Ca un pescar bătrân ar trebui să-not,

Dar mi-a pierit puterea, nu mai pot!

Tu trage-mă la Tine...! Asta-ți cer!”

 

Ca pe Adam în iad, de-o mână l-a luat,

Puțina lui credință Blândul Iisus mustrând,

Îl pune între ceilalți, tremurând.

Dar simte că Hristos a înviat!

 

Corabia plutește iar pe ape

C-un iscusit cârmaci la bordul ei,

Adună pe păgâni și pe atei,

Din har și cu iubire să-i adape.

Sursa: www.epr.ro