ŞTIRI ŞI EVENIMENTE
Arhiva :
2012 ||
2013 ||
2014 ||
2015 ||
2016 ||
2017 ||
2018 ||
2019 ||
2020 ||
2021 ||
2022 ||
2023
»
Frica de moarte și Iisus
Åži dacă mulÅ£imile din pâine au mâncat,
Cei săturaÅ£i în tihnă mulÅ£umind,
Pustia univers liturgic devenind,
Apostolii pe mare au plecat.
Îndeosebi, Iisus în munte se retrage,
Că soarele demult a asfinţit.
El sta de veghe ca un achimit,
Ca Tatălui prin Duhul să se roage.
Dar noaptea devenise ca un iad
Corabia plutea pe valuri, în derivă,
Că vântul ce sufla le sta-mpotrivă,
Şi ucenicii-n deznădejde cad.
Târziu, o rază-n întuneric le apare,
Obscuritatea-n două se împarte.
Cine putea să fie-n plină noapte?
Era Iisus care mergea pe mare!
Văzându-L, ucenicii îngroziÅ£i
Credeau că-i o fantasmă sau nălucă.
Strigară, ca un prunc cuprins de frică,
Pân’ce Iisus le zise: „ÎndrăzniÅ£i!”
„Eu sunt! De ce vă temeÅ£i? Sunt cu voi!
Doar ÅŸtiÅ£i că am venit, în plină noapte,
Să scot umanitatea din păcate,
Să semăn pace pe pământ ÅŸi nu război”.
Pescarul cel bătrân atunci grăieÅŸte:
„De eÅŸti Tu, Doamne, dă-mi poruncă-ndată
Să Te imit pe Tine ÅŸi să merg pe apă!”
„Vino!”, zise Domnul, ÅŸi Petru, deci, porneÅŸte.
El barca şi confraţii-a părăsit.
Că apa se preface în cărare
Petru o simte sub propriile-i picioare,
Pân’ ce credinÅ£a cu totul i-a slăbit.
Dar, când un val năprasnic îl atinge,
Credinţa firavă-ntru el cedează,
Iar zelul de pescar se-mpuţinează,
Åži-nspăimântat ajunge doar să strige:
„Scapă-mă din valuri, Stăpâne, să nu pier!
Ca un pescar bătrân ar trebui să-not,
Dar mi-a pierit puterea, nu mai pot!
Tu trage-mă la Tine...! Asta-Å£i cer!”
Ca pe Adam în iad, de-o mână l-a luat,
PuÅ£ina lui credinţă Blândul Iisus mustrând,
Îl pune între ceilalÅ£i, tremurând.
Dar simte că Hristos a înviat!
Corabia pluteÅŸte iar pe ape
C-un iscusit cârmaci la bordul ei,
Adună pe păgâni ÅŸi pe atei,
Din har şi cu iubire să-i adape.
ÎnaltpreasfinÅ£itul Ioachim - MeditaÅ£ie lirică la Duminica a IX-a după Rusalii (Umblarea pe mare — potolirea furtunii)
