Sobor de ierarhi, în rugăciune, la mormântul Arhiepiscopului Eftimie Luca
Joi, 4 noiembrie 2021, cinci ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, s-au reunit în comuniune de rugăciune la mormântul vrednicului de pomenire Arhiepiscop Eftimie Luca, cu prilejul împlinirii a șapte ani de la nașterea sa în Cer.
Ziua de 4 noiembrie are o rezonanță aparte în calendarul evenimentelor care...
Mărturisitorii Ortodoxiei din Parohia Sfântul Spiridon din Comănești
Prima duminică a Postului Mare reprezintă o zi de mare sărbătoare pentru creștinii ortodocși. În această duminică, numită „Duminica Ortodoxiei”, creștinii ortodocși marchează triumful dreptei credințe asupra ereziei iconoclaste și asupra tuturor ereziilor, în general. Această zi de sărbătoare a fost instituită de Sfântul Patriarh Metodie al...
BISERICA Parohie: categoria 3 rural – 153 familii Biserica 1: „Sf. Prooroc Ilie” din Prisaca Data ridicării: 1883 Data târnosirii: 6 noiembrie 1883 Pictura: - Renovarea picturii: - Reparaţii capitale ale bisericii: 1983 – 1984
Vizite arhiereşti: 3 iunie 1984 – P.S. Eftimie Luca, resfinţirea bisericii
PREOŢI SLUJITORI Preot: Muntean Ioan, născut 13.04.1989 Studii: Seminarul Teologic Cluj-Napoca - 2008 Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloaie” Iaşi, promoţia 2012 Studii postuniversitare: - Anul hirotoniei: 25 octombrie 2015 Anul hirotesiei: - Parohii păstorite: 2015 – prezent: Prisaca Starea civilă: căsătorit, 1 copil Telefon: 0751846025
În zona centrală a Depresiunii Tazlău, pe cursul mijlociu al râului Tazlău, la 3 km Est de satul Bereşti-Tazlău, pe o distanţă de 2 km, de o parte şi de alta a DJ Tescani-Sănduleni, străjuieşte de aproape 300 de ani satul Prisaca.
ETIMOLOGIA ISTORICĂ Conform Registrului Inventar al Parohiei Boşoteni, Filiala Prisaca, alcătuit de preotul paroh Gheorghe Misăilă în anul 1967, denumirea satului ar veni de la un oarecare locuitor Prisăcaru, care se ocupa cu albinăritul. În lucrarea „ Valea Trotuşului-Enciclopedie” a prof. Corneliu Gh. Stoica, se afirmă că denumirea ar proveni din limba slavă: „preseka - tăiere(în pădure)”, apelativ cu sens de despădurire.
EVOLUŢIA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ De-a lungul timpului, satul Prisaca a făcut parte din unităţi teritoriale administrative diferite: Bereşti-Tazlău: 1871-1876; 1939; Tescani: 1876-1906; 1929; Sănduleni: 1906-1908; Enăcheşti: 1908-1929;2 Actualmente satul este parte componentă a com. Bereşti-Tazlău.
STATISTICĂ Dacă în 1830, conform unei statistici, satul număra 523 de case, la recensământul din 1912 avea doar 83 de case, iar la cel din 1941-199 de case.
În ce priveşte numărul locuitorilor, cel mai mare număr l-a avut la recensământul din 1941- 737 locuitori, iar cel mai mic- la recensământul din1912: 334 locuitori.
INSTITUŢII LOCALE ŞCOALA primară, înfiinţată în 1921. Din 1937 are local propriu, în care funcţionează şi azi. BISERICA de lemn „Sf. Ilie” - monument istoric. Face parte din categoria bisericilor „călătoare”, fiind adusă în anul 1883 din satul Răchitiş, com. Strugari.
În lucrarea „Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova”, Nicolae Stoicescu precizează că biserica „ a fost adusă de la Racila”.
Într-o Evanghelie ce aparţine Bisericii „Sf. Ilie” Prisaca există o însemnare referitoare la construcţia bisericii: „Biserica a fost construită în 1883, fiind adusă din părţile Neamţului(probabil Racila-n.n.) şi sfinţită la 6 nov. 1883 de către protopopul Teodor Atanasiu din oraşul Bacău, delegat al P.S. Melchisedec al Romanului”.
Biserica are planul în formă de navă dreptunghiulară, cu altarul pentagonal, decroşat. Pe temelia din piatră s-au aşezat „ talpa şi cununile de bârne orizontale încheiate în căţăi”.
Turnul –clopotniţă, de formă pătrată şi acoperiş piramidal, se înalţă deasupra pronaosului.
În deceniul al nouălea al secolului trecut, biserica a fost refăcută, fiind sfinţită la 3 iunie 1984 de către P.S. Eftimie Luca al Romanului, preot paroh fiind Gheorghe Turcu. Reparaţiile s-au făcut cu cheltuiala enoriaşilor şi a credincioşilor din Schitu-Frumoasa, satul natal al preotului paroh.
În 1997, în timpul preotului Gheorghe Filip, s-a schimbat acoperişul de şindrilă cu unul din tablă zincată, atât pe sf. locaş, cât şi pe clopotniţă. Clopotniţa, situată în curtea bisericii, adăposteşte două clopote: unul mare şi unul mic. Pe cel mic se află inscripţia:” Cumpărat în 1925. De obştea satului Prisaca. Fabrica de clopote Oituz. Bucureşti.”
Tot în această perioadă a fost construit în curtea bisericii şi un Agheasmatar, de formă hexagonală, din zid, pavat cu gresie şi acoperit cu tablă zincată. La intrarea în Agheasmatar se află o placă comemorativă, închinată eroilor neamului din satul Prisaca.
Până în anul 2003, biserica „Sf. Ilie” a fost filiala Parohiei Boşoteni. Prin decizia Episcopiei Romanului nr. 2610/16 octombrie 2003, satul Prisaca a devenit parohie, cuprinzând în prezent 98 de familii şi 41 persoane văduve, totalizând 337 suflete
Parohia are cimitir, cu o suprafaţă de 3622,76 mp şi un teren arabil în suprafaţă de 11,42ha (titlu de proprietate nr. 156817/10.07.2007).
De-a lungul timpului, la Biserica „Sf. Ilie” au slujit următorii preoţi: 1.IONESCU IANCU 7.TURCU GHEORGHE 2.SCHIRLIU VASILE 8.CERNAT VASILE 3.COMĂNESCU ION 9.PALADE VASILE 4.MISĂILĂ GHEORGHE 10.FILP GHEORGHE 5.POPESCU VIOREL 11.MEREALBE C-TIN 6.BUCĂ ION 12 ANECULOAIE NELU
Nicolae Stoicescu,”Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova” Direcţia Patrimoniului Cultural naţional, Biblioteca Monumentelor Istorice din România, Bucureşti 1974, pg. 666
