Protoieria Moinesti Webmail    

 
PROTOIERIA CUVÂNTUL IERARHULUI PAROHII MĂNĂSTIRI CULTURĂ ŞI
MISIUNE
ASISTENŢĂ
SOCIALĂ
ŞTIRI ADMINISTRAŢIE RESURSE CONTACT
 
 

Lunaticul şi Iisus
Când Hristos era pe munte pentru actul teofanic, A ajuns întru mulţime un bătrân c-un fiu lunatic. Obosiţi păreau, sărmanii, după lungul drum parcurs, Dar voiau, cu toată graba, ca să vadă pe Iisus. Un apostol din cei nouă îl întrebă deosebi: „Ce vrei de la El, bătrâne, ce-ai dori ca să-L întrebi?” „Nu vreau nimic pentru...

mai multe detalii
FACEBOOK

Teofanie în duh eminescian
✝IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului Creștinii azi își schimbă veșmântul de luminăCă azi Teofania, liturgic, se termină.Dar ea se prelungește în cel plin de credință,Dacă-și îmbracă haina smerit, de pocăință.Sunt azi opt zile-n care tu ai băut aghiazmăȘi-ai devenit icoană pusă-n catapeteasmă.De mâine spală-ți fața...

mai multe detalii
PAROHIA Măgireşti

BISERICA
Parohie: categoria II rural – 330 familii
Biserica 1: „Naşterea Maicii Domnului” – Măgireşti  
Data ridicării: 1808
Data târnosirii: 1808
Pictura: 1936
Renovarea picturii: 1984pictor Matei Gheorghe  
Reparaţii capitale: 1916, 1928, 1936, 1977 – 1984  

Vizite arhiereşti:
1985 – P.S. Eftimie, P.S. Ioachim Vasluianul
1995 – P.S. Ioachim Mareş
2001 – P.S. Ioachim Băcăuanul, P.S. Corneliu Bârlădeanu, P.S. Ioachim Mareş
2008 – P.S. Ioachim Băcăuanul

PREOT SLUJITOR      
Preot Sorin Mariş, născut 14 februarie 1970
Studii:
Seminarul Teologic Mănăstirea Neamţ, promoţia 1992
Facultatea de Teologie „D. Stăniloaie” Iaşi, promoţia 1996
Studii postuniversitare: Studii aprofundate
Anul hirotoniei: 2001, 2 mai pe seama Parohiei Magireşti
Anul hirotesiei: -
Parohii păstorite: 2001 – prezent Parohia Măgireşti
Starea civilă: căsătorit, 2 copii
Telefon: 0234355148, 0763676434




Biserica Măgireşti din sec. XVII-XVIII 

Pornind din Municipiul Bacău, şoseaua asfaltată şerpuieşte printre dealuri şi vâlcele, pe părţi strâmte ale malurilor unor pâraie şi pârâiaşe de munte, printre casele care se înşiră ca mărgelele de o parte şi de alta, iar la un loc, şoseaua care merge spre Moineşti se întâlneşte cu o alta, care, orientată la dreapta, conduce la intrarea în comuna MĂGIREŞTI, judeţul Bacău.

Privită de jos, biserica apare ca un bastion, ca o mică fortăreaţă, înălţată pe un promontoriu natural din mijlocul satului. Prin însăşi amplasarea sa, ea a constituit un adevărat turn de observaţie, al căror clopote semnalau alarma în vremuri de primejdie, dar în acelaşi timp îşi împlineau misiunea lor bimilenară, chemând credincioşii la rugăciune, în urcuşul duhovnicesc al reculegerii spre mântuire.
Alegerea locului de amplasare a bisericii din Măgireşti, pe această frumoasă şi maiestoasă colină, se pierde în negura vremii.

Din lipsă de documente este dificil de apreciat succesiunea bisericilor şi bisericuţelor care s-au succedat în trecutul istoriei,in  aceste locuri şi în special pe „Dealul Bisericii”. Incontestabil că ele au existat deodată cu atestarea documentară a acestei localităţi cu credincioşii aparţinând întotdeauna numai cultului ortodox. Ele au fost construite din acelaşi material cu care se construiau şi locuinţele sătenilor. Şi astăzi se mai găsesc locuinţe construite din nuiele şi vălătuci de paie.

Aflându-se în plini codri cu poiene ca cea a „Călugăriţei”, credincioşii măgireşteni au putut să-şi construiască mai târziu biserici din lemn. Ultima de acest fel a fost construită pe la 1700. La începutul secolului al XIX-lea, după ce credincioşii din aceste locuri îşi înalţă o biserică din piatră, biserica veche cu toate obiectele de cult a fost dăruită parohiei Valea lui Ion.

O parte din obiectele vechi, printre care un iconostas săpat în trunchi de lemn şi pictat pe laterale se găsesc depozitate din anul 1978 la Complexul Muzeistic Bogdana, ridicate de la biserica filială Pădureni, parohia Ţîrdeni, preluată de la Valea lui Ion după construirea bisericii noi din anul 1938.

Biserica de lemn „ante 1700” la începutul sec. XIX, era în stare destul de bună. Vrednicii gospodari din Măgireşti, înstărindu-se ,în condiţiile unei prosperităţi economice, prin practicarea cărăuşiei, având posibilitatea prin exercitarea meseriei lor să vadă ctitorii voievodale şi biserici măreţe, au dorit să aibă şi ei o biserică mai semeaţă, mai trainică şi mai încăpătoare, pe măsura posibilităţilor materiale şi a pretenţiilor de buni şi credincioşi gospodari. Acestea sunt motivele ce i-au determinat la o nouă construcţie.   
          

Biserica din sec. al XIX-lea

În multe cazuri s-a întâmplat ca anumite construcţii ale bisericii să fie învăluite şi în unele forme de miracol.

Aşa cum prevăd documentele „ante 1809” s-au în jurul anilor 1809-1812, gospodarii din Măgireşti, spre a nu fi „mai prejos de alte sate, au dorit să zidească o altă biserică, însă nu pe locul vechii biserici din lemn unde exista şi cimitirul satului, ci în partea de vest şi anume pe „Dealul Chimniţei”, pe locul unde în secolele anterioare, încă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare se găseau pivniţele pârcălabului Dinga, de unde şi termenul popular de „Chimniţă”.

Biserica  “Sf. Voievozi”, Măgireşti, înainte de restaurarea din 1977 - 1985.Ca şi în legenda „Meşterului Manole”, în memoria satului se păstrează amintirea din bătrâni îmbrăcată în miracol şi fantastic în sensul că „lemnăria şi piatra, transportate ziua de la „Dealul Chimniţei”, peste noapte erau ridicate şi zburate lângă biserica veche”. Acest fapt repetându-se de mai multe ori a fost apreciat ca lucrare dumnezeiască, statornicindu-se de obşte ca biserica nouă să fie zidită lângă ce veche”.

Cu privire la data construirii bisericii din piatră, cu turla clopotniţei din cărămidă, la începutul secolului al XIX-lea, există între referirile pe care le avem un decalaj de circa 10 ani. În unele reprezentaţii tradiţionale se consideră construită în anul 1812, de către preotul Cazacu şi enoriaşii sau „ante 1809”, în timp ce alte prezentări, o consideră a fi clădită în anul 1822 „ de poporenii ei, după cum arată veleatul scris la boltă”, cu reparaţii efectuate în anii 1920-1934, şi în anul 1951 când a fost realizată pictura murală.

Seismul din 4 martie 1977 a afectat foarte grav biserica, slăbindu-i rezistenţa zidurilor iar turnul bisericii a fost complet dărâmat, fapt care a condus la intervenţii radicale de consolidare, restaurare şi reală înnobilare a acestei biserici., devenită un frumos monument de arhitectură, după un şantier deschis timp de 8 ani, mai precis până la 8 septembrie 1985.

Biserica din satul Măgireşti după restaurare 1977-1985  

Deteriorările grave, dislocarea de zidărie, fisurile care porneau din corşină şi ajungeau până în fundaţie, prăbuşirea turnului-clopotniţă, deteriorarea arcelor centrale şi a absidelor, afectarea bolţilor etc. au transformat biserica construită din piatră „ante 1809” într-ul Sion ruinat şi îndurerat.

Toţi cei cinci contraforţi au fost demontaţi şi întreg acoperişul învechit şi deteriorat a fost înlăturat. Pridvorul din sud-vestul bisericii şi o parte a arcului dintre naos şi pronaos, cafasul şi bolta respectivă precum şi întreg peretele de vest al bisericii cu tot cu turla-clopotniţă au fost demontate.

Biserica din Măgireşti mutilată în acest fel, lasă mâhnire profundă în inimile multora dintre săteni şi o uşoară neîncredere în refacerea ei.

Bunul Dumnezeu însă a binecuvântat gândurile cele bune şi dorinţa fierbinte a credinciosilor, incurajati si sustinuti de P.C. Părinte Ioan Mareş, paroh al Parohiei Sf. Nicolae Bacău şi vicar administrativ  al Epparhiei Romanului şi Huşilor, de preotul paroh Gh.Cojan şi de vrednica sa preoteasă, de a reface acest Sion prăbuşit „pân-la temelia lui” (Psalm 136,7).

Începând cu partea de vest, biserica a fost mărită cu 7 metri în lungime, spaţiu pe care s-a construit turnul-clopotniţă din cadre de beton armat şi stâlpi de susţinere plantaţi la 4 metri adâncime, prevăzut cu cafas şi boltă nouă şi cu două camere pentru biblioteca şi arhiva parohiei.

Biserica a fost consolidată cu stâlpi din beton armat, plantaţi în zidărie din doi în doi metri, cu prelungiri până sub temelie, stâlpi care trec prin trei centuri armate orizontale, care încing şi legă construcţia  bisericii de turnul clopotniţei. Stâlpii sunt legaţi între ei de pe o latură pe cealaltă cu tiranţi ce traversează podul pe sub acoperiş. Un planşeu din beton armat cu grindă-întoarsă după un tirant masiv, leagă turnul clopotniţă de restul construcţiei.

În partea de nord-vest a fost construit un pridvoraş în prelungirea căruia au fost construite treptele de intrare în biserică. Un acoperiş în pantă ruptă, după modelul ctitoriilor ştefaniene, prevăzut cu şase cruci ingenios concepute şi frumos ornamentate oferă măreţie acestui sfânt locaş de închinare. Între cadre de beton armat au fost realizate profile simetrice şi estetice din cărămidă. Întreg exteriorul bisericii este finisat în tencuieli cu praf de marmură, care oferă o aleasă nobleţe arhitecturală acestui monument.

Catapeteasma, ca şi întreg mobilierul din lemn de stejar, a fost executat de tâmplarii Zaharia Mihai şi Cichi gheorghe şi de sculptorii Prisecaru Valentin, Şerban Gheorghe şi Tilici Constantin sub îndrumarea profesorului Huţanu Alexandru, toţi din municipiul Bacău.

Lângă zidul Sfântului Altar, pe latura de sud se află rânduit cu discreţie şi evlavie mormântul venerabilului preot Ioan D. Cojan şi a soţiei sale, presbitera Maria.

Preoti parohi:Popa Ioan Teodorescu-1883-1915, Pr. I:D:Cojan 1915-1950, Pr.C: Popa 1936, Pr Gh. Cojan 1946-1990, Pr. Gh. Andrioaie1990-2001, Pr. Sorin Mariş 2001 - prezent.        

Cântăreţi: Manole Apopei, sec XIX, C. Pruteanu, 1901-1913, C. Soroceanu,1927, Nicolae Chira 1928-1935, C. Aneculoaie -1986, I. Diac 1986-prezent.Epitropi: Petre C: Popa, Ion Balan, Muntenasu Petru.  

Ctitori şi personalităţi marcante in istoria parohiei: Ps.Ioachim Mareş, al Huşilor, Pr.I.Pricop, Prof. univ. Irina Bliuc, Iulian Guţu, cercetător, Ioan D Mitrea, medic, Ion Maftei, Invatator, Iulis Cojan, medic, Teodor Teodorescu, profesor, D. I Cojan, judecător, etc
Intre anii 2003-2008 a fost construita casa parohiala, sfintita de PS Ioachim Bacauanul, iar intre 2009-2012 s-a ridicat Asezamantul social-filantropic in curtea bisericii, sfintit tot de PS Ioachim Bacauanul in 8 iulie 2012.

Activitati cu tineretul si filantropice in trecut

1.   Activități culturale. A existat aici dintotdeauna o preocupare deosebită pentru cinstirea după cuviinţă a eroilor neamului, cu participrea in zilele dedicate acestore la monumentul eroilor, insotite de diverse actiuni culturale.
2.     Activitate filantropică. Grija locuitorilor fata de consătenii nevoiasi si fata de copii s-a concretizat in fiecare an cu prilejul sarbatorilor importante sau a diverselor evenimente petrecute aici.

    Profilul actual al parohiei

1.       Numarul de credinciosi: aproximativ 335 familii (240 fam. biparentale + 95 vaduvi)
2.    Activitati pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice: se fac vizite pastorale, dialoguri cu tinerii si cu prof. de religie, pelerinaje, actiuni de caritate, pachete pentru copii si nevoiasi, colecte pentru sinistrati din alte parohii, ajutorarea cu bani si produse a bolnavilor, cercetarea varstnicilor, intensificarea programului liturgic cu precadere in perioada posturilor insotit de activitati catehetice....

STIRI PE EMAIL


CALENDAR SINAXAR
 
©2016 Protoieria Moineşti - judeţul Bacău. Toate drepturile rezervate.
Web design Bacau si optimizare site - SANNET®.