BISERICA
Parohie: categoria 2 rural – 280 familii
Biserica: Sfinții Împărați Constantin și Elena
Data ridicării: 1938 – 1952
Data târnosirii: 5 octombrie 1952
Pictura: 1955 – 1958, pictor Nicolae Cristea-Bubanovici   
Renovarea picturii: 1992 – 1994, pictor Ioan Barna: s-a repictat toată biserica în ulei şi    s-au făcut fresce exterioare
Reparaţii capitale ale bisericii: 1988, 1990
Vizite arhiereşti:        5 octombrie 1952 – P.S. Teofil Herineanu (sfinţirea bisericii)
                                    1994 – P.S. Eftimie Luca (resfinţirea bisericii)
PREOT SLUJITOR      
Preot: Sandu Romeo, născut 30 iulie 1958
Studii:
            Seminarul: Teologic Mănăstirea Neamţ – promoţia 1978
            Facultatea: Teologie Bucureşti – promoţia 1983
            Studii postuniversitare: –
Anul hirotoniei: 1 aprilie 1984 pe seama Parohiei Balcani
Anul hirotesiei: Iconom – 1984
                             Iconom stavrofor – 1994  
Parohii păstorite: 1984 – prezent: Parohia Balcani
Starea civilă: căsătorit, 3 copii  
Telefon: 0234.380702

Din informațiile transmise din generație în generație, părintele Podoleanu Gheorghe a fost slujitor al Parohiei Balcani, înainte de începerea acestui veac. Pe la anul 1917, un preot Nestor Barnea a ridicat Biserica din Balcanii Vechi pe la 1879, iar un diacon Hoisescu Gheorghe, pe cea din Frumoasa pe la 1803-1810, ambele din lemn și de mici dimensiuni.

Frumoasa (nume care după tradiție,  ar însemna calificarea unei femei intrată în grațiile lui Ștefan cel Mare) și Balcanii Vechi (după numele unui boier Bîlcu de prin aceeași epocă), sunt sate așezate pe malul drept al Tazlăului, ambele în păduri și separate între ele de un deal lung de vreo 10 km, totalmente împădurit.

În anul 1908, cătunul Balcanii Noi, situat pe malul stâng al Tazlăului, care aparținea Parohiei Băsești, s-a alipit  Parohiei Balcani, ridicându-și între anii 1938-1952 o biserica mare de zid, biserica parohială.

După preotul Podoleanu Gheorghe, în anul 1918, a fost slujitor un preot refugiat, Constantinescu Neculai, iar din anul 1919, un preot călugăr Acatrinei Epifanie și din 1920 până în 1924 un alt preot călugăr Moroșanu Paisie, deservesc pe rând Parohia Balcani. Apoi timp de 46 de ani, a slujit preot (o bucata de vreme și învățător) Nicolau Ion.

Din anul 1970 și până în 1983 Parohia Balcani care are 600 de familii, este păstorită de preotul Popescu Ion.

Începând cu anul 1983 de la plecarea preotului Popescu Ion slujește la această parohie preotul Sandu Romeo, născut la data de 30 iulie 1958 în localitatea Pârjol, județul Bacău.

Date privitoare la vechimea Bisericii parohiale din Balcani nu sunt precise, dar după inscripția de pe o cruce de piatră a unui mormânt, se constată că biserica exista pe la 1700.

Domnul I. Mironescu, fost învățător, în satul Balcani, susține  că într-un hrisov vechi scrie că satul Balcani este datat la anul 1400, iar biserica filială din satul Frumoasa este clădită între 1807-1810 de dl. Gheorghe Diaconescu. Chipurile ctitorilor nu sunt zugrăvite, iar reparații s-au făcut pe la 1900 la acoperiș și la pridvor și la turnul bisericii din Balcani.

Parohia nu are casă parohială, în Balcani parohia a avut 8 „fălci‟ (terenuri) din care una a fost erodată de râul Tazlău, acum fiind numai prundiș. Biserica din Frumoasa, a deținut 6 „fălci‟.

Parohia are în satul Balcani 203 capi de familie cu 748 de suflete dintre care 16 capi de familie cu 67 suflete sunt țigani creștini.

Ocupația principală este agricultura, unii la lucrează la pădure.

În parohie sunt o școală și o gradiniță de copii.

Începând cu anul 1938 și până în anul 2000 aceasta parohie a avut trei biserici: biserica parohială Sf. Ierarh Nicolae, biserica filială Sf. Voievozi Mihail și Gavriil și biserica Sf. Împărați Constantin și mama sa Elena.

 Acum Parohia Balcani are biserica parohială Balcani cu două hramuri Sf. Împărați Constantin Elena (21 mai) și Sf. Cuv. Parascheva (14 octombrie). Cimitirul este bine îngrijit.

 Referitor la terenul parohiei se face mențiunea că începând cu anul 2000, a fost retrocedată suprafața de 13,50 ha teren arabil și fânaț.