Protoieria Moinesti Webmail    

 
PROTOIERIA CUVÂNTUL IERARHULUI PAROHII MĂNĂSTIRI CULTURĂ ŞI
MISIUNE
ASISTENŢĂ
SOCIALĂ
ŞTIRI ADMINISTRAŢIE RESURSE CONTACT
 
 

Lunaticul şi Iisus
Când Hristos era pe munte pentru actul teofanic, A ajuns întru mulţime un bătrân c-un fiu lunatic. Obosiţi păreau, sărmanii, după lungul drum parcurs, Dar voiau, cu toată graba, ca să vadă pe Iisus. Un apostol din cei nouă îl întrebă deosebi: „Ce vrei de la El, bătrâne, ce-ai dori ca să-L întrebi?” „Nu vreau nimic pentru...

mai multe detalii
FACEBOOK

Teofanie în duh eminescian
✝IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului Creștinii azi își schimbă veșmântul de luminăCă azi Teofania, liturgic, se termină.Dar ea se prelungește în cel plin de credință,Dacă-și îmbracă haina smerit, de pocăință.Sunt azi opt zile-n care tu ai băut aghiazmăȘi-ai devenit icoană pusă-n catapeteasmă.De mâine spală-ți fața...

mai multe detalii
PAROHIA Agăş

BISERICA
Parohie: categoria II rural – 268 familii
Biserica 1:
Data ridicării: 1905 – 1910
Data târnosirii: 1910
Pictura: se pictează câţiva sfinţi de către pictorul Pavlu în două etape: 1909 – 1910 şi 1916 – 1918, în timp pictura degradându-se profund
Renovarea picturii: 1988 – 1992 se pictează din nou biserica în tehnica fresca de pictorii Petru şi Ionel Paşcu din Brusturoasa, Bacău
Reparaţii capitale: 1924, 1951, 1988 - 1992  

Vizite arhiereşti:
-
1993 – P.S. Eftimie
- 2005 – P.S. Ioachim Băcăuanul

PREOT SLUJITOR     

Preot paroh: Gheorghe Paşcu, născut 01.02.1959
Studii:
- Seminarul Teologic Mănăstirea Neamţ, promoţia 1981
- Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” Sibiu, promoţia 1986
Studii postuniversitare:
Anul hirotoniei: 1987, 25 ianuarie, pe seama Parohiei Agăş
Anul hirotesiei: 1993, 9 iulie – iconom stavrofor
Parohii păstorite: 1987 – prezent Parohia Agăş
Starea civilă: căsătorit, 2 copii
Telefon: 0234382090, 0726319693




Comuna Agăş este situată în partea de vest a judeţului Bacău, în zona de munte, pe Valea Trotuşului, aşezată pe cursul superior al acestuia, între munţii Ciucului şi munţii Tarcăului, la o distanţă de 80 km faţă de municipiul Bacău. Comuna Agăş are un numar de 8 sate componente: Agăş, Cotumba, Beleghet, Diaconeşti, Preluci, Goioasa, Coşnea şi Sulţa. Majoritatea suprafeţelor sunt deluroase, acoperite cu păduri în proporţie de peste 50%, iar diferenţa este reprezentată de pajişti naturale, numai o mică parte este suprafaţă plană, care se pretează culturilor agricole.

Comuna Agăş este străbătută de DN 12 pe o distanţă de 15 km. S-au înregistrat inundaţii în anul 2005 si 2006, la începutul lunilor iulie și august, când pârâul Agăş și Seaca au ieşit din matcă şi au inundat o parte a satului Agăş, ajungând în şosea unde au fost inundate curţile locuitorilor pe o distanţă de aproximativ 2 km. În anul 1991 au fost inundaţii în satele Goioasa şi Sulţa, provocate de pâraiele Grohotiş şi Sulţa. Iniţial, comuna Agăş a fost sat component al comunei Brusturoasa, devenind comună de sine stătătoare în anul 1893. Actuala comună Agăş cuprinde şi fosta comună Goioasa, care a fost înfiinţată în 1923 şi alipită comunei Agăş în 1968, după noua împărţire administrativ-teritorială. Tot în anul 1968 a fost alipit şi satul Coşnea, care a aparţinut comunei Frumoasa din judeţul Harghita.

Cea mai veche consemnare din această zonă s-a făcut în anul 1757, martie, 25, despre Schitul Cotumba, când stareţul mănăstirii, Pahomie, a scris un zapis de mână, pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770,  Andrei şi Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moşia Surdu (actualmente satul Hangăneşti, comuna Brusturoasa).

Ţăranii din această zonă au participat la luptele din cele două războie mondiale. Mărturie despre acest lucru, stau monumentele ridicate la Cuchiniş, Brusturoasa, monument ridicat în cinstea celor căzuţi în Primul Război Mondial, în imediata apropiere a Cetăţii de graniţă, construită de Gheorghe Rakoczi al II-lea. Între localităţile Ghimeş şi Palanca se află mormântul lui Emil Rebreanu, fratele autorului romanului Pădurea Spânzuraţilor. La biserica Agăş se află un monument ridicat în cinstea eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial. Cetăţenii din zonă au luptat împotriva armatei austro-ungare, pentru apărarea libertăţii şi întregirii neamului. Comuna Agăş cuprinde următoarele parohii: Agăș, Goioasa, Sulţa, Cotumba, Coşnea şi două mănăstiri: Diaconeşti şi Cotumba.

Construirea bisericii „Sf. Împăraţi" din Agăş a fost începută în anul 1905 şi a fost terminată în 1910. Iniţiativa construirii acestui Sfânt Locaş a aparținut unui comitet compus din următorii locuitori: Pr. Gh. Bânţu, învăţătorul T. Dimitrescu, Pintilie Popa, Ioan Merluşcă, Eugen Ghica, Dumitru Corbu, Ion Lătescu, Gh. Vendel, Dumitrache Burlac , Gh. Damian, şi alţii.

În timpul războiului din 1916-1918 biserica a fost deteriorată de către armatele inamice.
A fost renovată în anul 1924 de același comitet de inițiativă, iar în anul 1951 cei ce s-au implicat activ au fost: Pr. Ioan Comanescu, Iftimie Onea, Dumitru Corbu, Dumitru Boia , Gh. Doaga, Vasile Cobuz, Costica Gherman, Profira Gh. Bantu, Simion Mazilu,  Nicolae Nicodim, și alții.

Biserica este construită din cărămidă, în stil bizantin, având un plan treflat cu următoarele dimensiuni: lungime 24 m, lățime 8 m și înălțime 17 m. Este acoperită cu tablă, aceasta fiind vopsită cu grund și bronz în 1992 și în 2005.

Câțiva Sfinți au fost pictați de către pictorul Pavlu în doua etape : 1909-1910 și 1916-1918, în timp pictura degradându-se profund. Arhitectul a fost I. Traienescu.

Între anii 1988-1992 biserica a fost renovată integral , interior și exterior, inițiator fiind preotul Pașcu Gheorghe împreună cu consilierii: Ticaneț Gheorghe, Burlacu Simion, Corbu Dumitru, Toma Neculai, Traicu Ioan, Zafiu Mihai, Ladaru Gheorghe, Pădureanu Ioan și alții. Pictura a fost realizată în tehnica fresco de pictorii Petru si Ioan Pașcu. Pictura este în stil neobizantin.

În ziua de 11 iulie 1993, biserica a fost resfințită de către vrednicul de pomenire episcop Eftimie al Romanului.

În anul 2005 biserica a fost renovată exterior și înlocuit gardul de lemn cu unul de fier.

Parohia are un număr de 268 de familii, mulți plecați în străinătate la muncă, multe văduve, șomeri, pensionari.

În incinta bisericii există o clopotniță și o casă praznicală construită în 1996.

Parohia are două cimitire: unul în incinta bisericii „Sfinții Împărați” și celălalt în satul Sulța. 

În 1990 a fost ridicat un monument al eroilor.

Între ani 2005-2007 în urma inundațiilor din comuna Agăș, la inițiativa Înaltpreasfințitului Ioachim al Romanului și Bacăului și a Înaltpreasfințitului Pimen al Sucevei și Bucovinei, s-au pus bazele unei case sociale, cu ajutorul enoriașilor și a unor sponsori din Norvegia, proiectul fiind realizat în proporție de circa 80%. Aici se desfășoară diferite activități catehetice, filantropice și dezvoltarea aptitudinilor copiilor (pictură, sculptură, pirogravură, croitorie, țesătorie, broderie, artă culinară, activități culturale, tradiții și obiceiuri tradiționale). Tot în acest așezământ există un muzeu care conține diferite obiecte cum ar fi: picturi, costume naționale, țesături, icoane pe lemn pirogravate, icoane pe sticlă și multe altele. Paralel cu aceasta copiii participă la diferite pelerinaje și excursii organizate de parohie.

În anul 1991 s-a organizat un pelerinaj cu credincioșii la mănăstirile din Moldova și s-a participat la canonizarea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.

În cadrul parohiei se organizează activități filantropice cu ocazia hramului bisericii, a praznicelor împărătești și de câte ori este posibilitatea.

Parohia nu a primit terenul arabil, acesta fiind in posesia diferiților enoriași (aproximativ 10 ha. teren arabil și fânaț).

Primul preot al acestei biserici a fost pr. Gheorghe Bînţu, urmat de pr. Ioan Comãnescu, iar din 1987 până în prezent, parohia este păstorită de pr. Paşcu Gheorghe.

Biserica a avut și filie la Sulţa, aceasta fiind și o biserică de cimitir, iar din 1995, biserica Sulţa a devenit parohie.

STIRI PE EMAIL


CALENDAR SINAXAR
 
©2016 Protoieria Moineşti - judeţul Bacău. Toate drepturile rezervate.
Web design Bacau si optimizare site - SANNET®.