Protoieria Moinesti Webmail    

 
PROTOIERIA CUVÂNTUL IERARHULUI PAROHII MĂNĂSTIRI CULTURĂ ŞI
MISIUNE
ASISTENŢĂ
SOCIALĂ
ŞTIRI ADMINISTRAŢIE RESURSE CONTACT
 
 

Lunaticul şi Iisus
Când Hristos era pe munte pentru actul teofanic, A ajuns întru mulţime un bătrân c-un fiu lunatic. Obosiţi păreau, sărmanii, după lungul drum parcurs, Dar voiau, cu toată graba, ca să vadă pe Iisus. Un apostol din cei nouă îl întrebă deosebi: „Ce vrei de la El, bătrâne, ce-ai dori ca să-L întrebi?” „Nu vreau nimic pentru...

mai multe detalii
FACEBOOK

Teofanie în duh eminescian
✝IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului Creștinii azi își schimbă veșmântul de luminăCă azi Teofania, liturgic, se termină.Dar ea se prelungește în cel plin de credință,Dacă-și îmbracă haina smerit, de pocăință.Sunt azi opt zile-n care tu ai băut aghiazmăȘi-ai devenit icoană pusă-n catapeteasmă.De mâine spală-ți fața...

mai multe detalii
ŞTIRI ŞI EVENIMENTE

Arhiva : 2012 || 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017



» Parabola parabolei

 

Un om se plimba pe-o plajă, contemplând profund misterul,

Și privea în depărtare cum marea sărută cerul.

Coborând ochii pe plajă, vede pe nisip o dungă,

Dar în fapt, mai de aproape, aceasta era o pungă.

O lovește cu piciorul, fără luare-aminte,

Și constată că  e plină cu niște pietre mărunte.

Omul se plecă spre ele și cu mâna le adună,

Pietrele erau diforme și păreau că nu consună.

Atunci, una câte una, le-aruncă din când în când,

Când vedea deasupra apei câte-un pescăruș zburând.

Totuși, pe-una dintre ele și-o pune în buzunar,

Iar când ajunge acasă o aruncă-n foc, pe jar.

În noapte, omul se culcă și în somn are un vis,

Se părea că el se plimbă c-un înger în Paradis.

Acesta îl însoțește  pe țărmul unui ocean,

Nisipul era de aur, fin, plăcut, uranofan.

Dar, deodată, vede-n zare, pe acea plajă prelungă, 

Pe un disc, făcut din aur, era așezat-o pungă.

În pungă, aceleași pietre, ce păreau fără valoare,

Pe care ieri, cu nonșalanță, el le aruncase-n mare.

Ce este punga aceasta,  în acest decor frumos?,

Întreabă omul pe înger, întru totul curios.

Acesta e  un tezaur, îi răspunde serafimul,

Ce în dar Mântuitorul îl trimite la tot omul.

Serafimul fin desface, cu aripile lui sfinte,

Desaga cu pietricele, având forme diferite.

Netrupescul îi prezintă fiecare piatră-n parte

Și explică ce-nsemnează punguța cu nestemate:

Iată, asta este-o piatră, numită aici iaspis,

Asta de culoare roză se numește  șardonix;

Iată, aici  e safirul, calcedoniu și cu sardiul,

Hrisolitul și berilul, ametistul și smaraldul.

Cele două colțurate sunt iachintul și topazul,

Iară cea octogonală   se numește hrisoprazul.

Aceasta, neșlefuită, și cu un contur bizar,

Este piatra ce aseară tu ai aruncat-o-n jar.

*

Auzind aceste vorbe, omul nu se dumirește,

Și prelung privind la ele, dintr-odată se trezește.

Se năpustește la sobă și scormonește-n cenușă

Și găsește pietricica, mică, ca o mărgelușă.

Cu nestemata în mână merge  la un bijutier,

Să testeze mărgelușa de este vreun giuvaer!

Într-adevăr, pietricica avea summum de karate,

Însă pietre ca acestea trebuie mult prelucrate.

Omul reprimește piatra și se duce s-o ascundă,

Și decide s-o îngroape într-o gropiță, în tindă.

Plecă repede la  mare,  s-adune  pe celelalte,

Însă marea înghițise  toate-a sale nestemate.

 

Morala:

Dumnezeu îți dăruiește unul, doi sau cinci talanți,

Însă depinde de tine cum îi faci  și performanți!

 

Nu vă risipiți talanții și, nicicum, nu-i îngropați,

Ca să nu muriți de foame și-n gheenă aruncați!

 

Arhiepiscop Ioachim

 

 

Meditație lirică în Duminica a 16-a după Rusalii (Pilda talanților).


STIRI PE EMAIL


CALENDAR SINAXAR
 
©2016 Protoieria Moineşti - judeţul Bacău. Toate drepturile rezervate.
Web design Bacau si optimizare site - SANNET®.