Protoieria Moinesti Webmail    

 
PROTOIERIA CUVÂNTUL IERARHULUI PAROHII MĂNĂSTIRI CULTURĂ ŞI
MISIUNE
ASISTENŢĂ
SOCIALĂ
ŞTIRI ADMINISTRAŢIE RESURSE CONTACT
 
 

Lunaticul şi Iisus
Când Hristos era pe munte pentru actul teofanic, A ajuns întru mulţime un bătrân c-un fiu lunatic. Obosiţi păreau, sărmanii, după lungul drum parcurs, Dar voiau, cu toată graba, ca să vadă pe Iisus. Un apostol din cei nouă îl întrebă deosebi: „Ce vrei de la El, bătrâne, ce-ai dori ca să-L întrebi?” „Nu vreau nimic pentru...

mai multe detalii
FACEBOOK

Teofanie în duh eminescian
✝IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului Creștinii azi își schimbă veșmântul de luminăCă azi Teofania, liturgic, se termină.Dar ea se prelungește în cel plin de credință,Dacă-și îmbracă haina smerit, de pocăință.Sunt azi opt zile-n care tu ai băut aghiazmăȘi-ai devenit icoană pusă-n catapeteasmă.De mâine spală-ți fața...

mai multe detalii
ŞTIRI ŞI EVENIMENTE

Arhiva : 2012 || 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017



» Fecioara astazi pe Cel mai presus de fiinţă naşte

Trăim realitatea unor vremuri, în care şi la noi în ţară, la fel ca peste tot în lume, Crăciunul se arată foarte devreme, scăldat într-o risipă de culori şi lumini.  Ai crede că toate jocurile de artificii ale lumii, împrăştiate în milioane  de jerbe sclipitoare, s-au aliniat în copaci, pe balcoane, pe stâlpi, prin grădini şi pe acoperişurile clădirilor în ghirlande sărbătoreşti.


În nici o altă sărbătoare tradiţia nu e atât de strâns îmbinată cu izvorul ei religios. Înaintea icoanei rituale şi a slujbei liturgice, colinda cântă la fereastră şi-L vesteşte pe Dumnezeu-Pruncul. În credinţa şi datina poporului nostru dreptmăritor, copiii sunt înaintemergătorii preoţilor, fiind totodată ambasadorii autentici ai veşnicului Betleem, purtătorii adevăratei tradiţii a colindelor, care ne oferă o tainică înţelegere a sufletului acestei minunate sărbători.

Înaintaşii noştri  aveau o mai dreaptă înţelegere a Crăciunului decât o avem noi, mulţi din cei de azi. Imnografii Bizanţului ştiau mai mult decât pricepem noi din cântările lor, că Naşterea Domnului, în fiecare an, e mai mult decât o comemorare, mai mult decât un praznic, mai mult decât o noapte festivă; ea e nu numai amintirea evenimentului, ci evenimentul însuşi, tot atât de real ca şi acela din Bethleem. Când Roman Melodul cânta: ,,Fecioara astazi pe Cel mai presus de fiinţă naşte”, el credea în acel astăzi ca într-un moment în care întruparea se repetă aidoma, pentru noi, la modul tainic dar nu mai puţin real. În colindele noastre sfinte, care sunt expresia cea mai vie a culturii teologice şi duhovniceşti  a românului creştin ortodox, istorică e nu numai întruparea care s-a petrecut cândva, ci şi aceea care se petrece acum, sub ochii noştri, înnoită perpetuu de un prezent continuu. (Astăzi s-a născut Hristos/ Mesia chip luminos”...sau ,,Nouă azi ne-a răsărit/Mesia cel mult dorit...”).

Sărbătorile de iarnă sunt zugrăvite în universul colindelor noastre în cele mai frumoase culori ale purităţii. Naşterea Domnului din Preacurata Fecioară, prospeţimea Anului Nou, apele sfinţite ale Bobotezei, îngerescul chip al Sfântului Ioan, bradul de Crăciun, toate sunt venite să ne aducă aminte că, cel puţin două săptămâni din an, putem fi mai buni la inimă, mai frumoşi în gândire şi mai curaţi la suflet.

 

Din păcate, există printre noi destui creştini care sărbătoresc un Crăciun fără Iisus, o Bobotează fără aghiasmă, un Sfânt Ioan fără Ioan şi un An Nou într-un revelion  perpetuu, fără sfârşit, condimentat cu haine impudice şi aburi etilici. Nimic  alarmant,  dacă o astfel de petrecere nu s-ar contura ca mod de viaţă al multora din tinerii noştrii de azi, fără nici o apărare legitimă într-un mediu din ce în ce mai agresiv şi mai dizolvant.

 

Libertatea  de a nu mai respecta  nimic , libertatea televiziunii de a  afişa neruşinare, minciună și dezinformare, libertatea de a cultiva limbajul mitocănesc, libertatea copilului de a-şi sfida părinţii, libertatea mamei de a-şi ucide pruncul nenăscut, libertatea legii de a consfinţi anormalul drept normal... a devenit parcă regulă. Însă nu este liber cel care poate să facă şi să spună ce vrea, ci este liber cel care spune şi face ceea ce trebuie şi ceea ce este cuviincios.


Astăzi suntem într-o febrilă  căutare de soluţii împotriva crizei şi a sărăciei, dar nu vom face nimic fără remediile spirituale împotriva acestei crime lente care distruge conştiinţa tinerilor.

 

Degeaba curăţim pământul de gunoaie daca-l vom lăsa populat  cu oameni deformaţi şi mutilaţi sufleteşte. Biserica nu poate face totul dacă eforturile ei nu sunt sprijinite de instituţiile statului, de societatea civilă şi, nu în ultimul rând, de presă. 


Se aşteaptă mult de la Biserică azi, deşi ea este puţin ajutată de către acei oameni care ar putea să o ajute mai mult. Înainte de a judeca Biserica, trebuie să ne gândim mai întâi dacă am ajutat-o suficient, ca fii ai ei, ca ea să poată ajuta pe alţii, mai săraci şi mai neputincioşi decât noi. Să nu uităm că, atunci când vorbești despre biserică, vorbești despre tine, ca parte a ei.


Să ne rugăm Maicii Pruncului Iisus, ocrotitoarea Protopopiatului nostru, să ajute Biserica în lucrarea ei misionară social-filantropică, pentru copii şi bătrâni, pentru bolnavi şi săraci, pentru toţi cei care au nevoie de ajutor şi binecuvântare de la Dumnezeu.


Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Naşterii Domnului şi a Anului Nou 2016, vă adresez tuturor doriri de sănătate şi mântuire, pace, bucurie şi mult ajutor de la Dumnezeu în fapta cea bună, dimpreună cu tradiţionala urare: La mulţi ani !


Pr. dr. Costel Mareş,

 

Protoiereul Protopopiatului Moineşti


STIRI PE EMAIL


CALENDAR SINAXAR
 
©2016 Protoieria Moineşti - judeţul Bacău. Toate drepturile rezervate.
Web design Bacau si optimizare site - SANNET®.